Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor

Această prezentare necesită JavaScript.

Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar..

Astăzi, 07.03.2017, am organizat o vizită la Palatul Culturii – Iași.  A fost o zi minunată în compania unor elevi minunați și o doamnă dirigintă deosebită. Pentru grupuri organizate de elevi, studenți, intrarea este gratuită în prima zi de marți a fiecarei luni.

“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)

Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’,modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor” Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al scolii şi al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.

Exemple de activităţi extraşcolare

Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă. De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, elevii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens . Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere, de bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte, deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru elevi. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Organizator: bibliotecar Nastase Rodica
Participanți:  prof.dirigintă,  Boidache Valentina și elevii clasei XII D

 

Bibliografie :

* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de în, Ed. Discipol, Bucureşti;

 

Ana Blandiana

citat AB

AB1ana_blandiana

Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. Coman; n. 25 martie 1942Timișoara) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România. Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Inainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr special.

În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent.

Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016)

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional „Gottfried von Herder”, Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia”, 2001; Premiul Internațional „Vilenica”, 2002;

În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul Patria mea A4, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul concursului cu același nume, organizat la Gdansk, în Polonia

Opera

 Cărți de poezie

  • Persoana întâia plural, 1964
  • Călcâiul vulnerabil, 1966;
  • A treia taină, 1969;
  • 50 de poeme, 1970;
  • Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
  • Poeme, 1974;
  • Somnul din somn, 1977;
  • Întâmplări din grădina mea, 1980;
  • Ochiul de greier, 1981;
  • Ora de nisip, 1984;
  • Stea de pradă, 1986;
  • Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
  • Întâmplări de pe strada mea, 1988;
  • Poezii, 1988;
  • Arhitectura valurilor, 1990;
  • 100 de poeme, 1991;
  • În dimineața de după moarte, 1996;
  • La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
  • Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
  • Balanța cu un singur talger, 1998;
  • Soarele de apoi, 2000;
  • Refluxul sensurilor, 2004;
  • Poeme (1964-2004), 2005;
  • Întoarcerea lui Arpagic, 2008;
  • Patria mea A4, 2010;
  • Pleoape de apă, 2010;

Cărți de eseuri[modificare | modificare sursă]

  • Calitatea de martor, 1970, 2003
  • Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975
  • Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978
  • Coridoare de oglinzi, 1983
  • Autoportret cu palimpsest, 1985
  • Orașe de silabe, 1987
  • Geniul de a fi, 1998
  • Ghicitul în mulțimi, 2000
  • Cine sunt eu?, 2001
  • A fi sau a privi, 2005
  • O silabisire a lumii, 2006
  • Spaima de literatură, 2006
  • Fals tratat de manipulare, 2013

Cărți de proză[modificare | modificare sursă]

  • Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 – nuvele fantastice;
  • Proiecte de trecut, 1982 – nuvele fantastice;

Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004;

  • Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman;
  • Imitație de coșmar, 1995 – nuvele.
  • Povestiri fantastice, 2016

 

Inaugurare și lansare de carte

Această prezentare necesită JavaScript.

Astăzi, 1 martie 2017, elevi de la Colegiul Tehnic ,,Mihail Sturdza” au fost alături de Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi”care a inaugurat o nouă filială, care poartă numele marelui scriitor clasic al literaturii române Ion Creangă, de la a cărui naștere se împlinesc 180 de ani.
În prima parte a evenimentului de deschidere au luat cuvântul Maricel Popa, Președinte al Consiliului Județean Iași, care a vorbit despre necesitatea și importanța cărților și a bibliotecilor în viața comunității și Nicolae Zeru, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Iași, care a prezentat publicului istoricul bibliotecii instituției pe care o conduce, bibliotecă care stă la baza filialei nou deschisă. Dan Doboș, directorul Bibliotecii Judeţene a prezentat spațiul generos disponibil, vorbind despre noutățile pe care utilizatorii le vor găsi în noua locație: proiecții de filme, mediatecă, un fond de carte de aproximativ 38.000 de volume.
A doua parte a evenimentului a fost dedicată lui Ion Creangă, prin lansarea volumului „Din curtea lui Nică în marea curte a lumii”. Au luat cuvântul prof. univ. dr. Constantin Dram, prof. dr. Claudia Ciobanu și lector dr. Mircea Păduraru care au prezentat studiile referitoare la opera lui Creangă din volumul lansat.

La deschidere au fost prezenți: Neculai Seghedin, prorector al Universității Tehnice „Gh. Asachi”, directori și cadre didactice de la instituțiile de învățământ din apropiere și un număr mare de elevi.

Îmi place

Îmi place

Ador

Haha

Uau!

Tristeţe

Furie

Comentează